Steaua era in rasarit sau a rasarit (4)

Standard

c) a rasarit/ rasarind. Aceasta abordare am regasit-o la traducerea NTR si dupa aceea in multe alte comentarii pe textul matean. In favoarea acestei traduceri-interpretari in primul rand ar fi conturarea unui paralelism intre evenimentul venirii magiilor la rege si naratiunea lui Balaam, care in varianta „in rasarit” nu este evidentiata. As putea spune chiar anulata. Adica, magii din rasarit//vrajitorul Balaam Mesopotania (in rasarit), vizita la regele tinutului, steaua care va rasari//a rasarit. Am putea vorbi despre aceeasi naratiune derulata in doua episoade: in primul episod unul din rasarit anunta aparitia unui rege in Iuda/ rasarirea stelei unei rege iudeu, iar in al doilea episod implinirea profetiei in detalii. Un al doilea argument ar fi faptul ca substantivul este in singular. Foarte multi comentatori afirma ca substantivul „anatolei” cu articol doar in aparenta se refera la un punct cardina, in principiu se refera la „aparitie sau a rasari”. Acest lucru are si puncte care pot fi usor atacate: a) prezenta prepozitiei „in” precum si scrierea substantivului in cazul dativ, b) in Ap. 21:13 cuvantul apare la singular si se refera la un punct cardinal si c) in v.9 expresia greceasca ar avea mai mult sens daca se traduce „in rasarit”, decat rasarind, deoarece v.9 incheie un ciclu (magii din rasarit//au vazut in rasarit) si prezinta locatia unde s-a petrecut un eveniment. Un al treilea argument vine din partea textului in sine. Meticulozitatea autorul evangheliei de a argumenta fiecare eveniment din primii ani de viata ai Mantuitorului cu un text vechi-testamentar ma face sa cred ca in v.2 a avut in vedere atat profetia din Num 24 – steaua care va rasari -, cat si fenomenul astrologic pe care-l va prezenta in v.9. Alti comentatori au adus in discutie Testamentul lui Levi 18:3, insa aici apare verbul si nu substantivul, pentru a putea fi un argument direct si puternic.

Concluzie

In opinia mea expresia „en tei anatolei” ar trebui tradusa cu „rasarind” in v.2 jucand un rol dublu: fenomenul astronomic, despre care se vobeste in v.7, si simbolizand aparitia unei personalitati importante in istorie,  referindu-se la profetia vrajitorului Balaam din Num 24, unde anunta aparitia unei stele in Iuda, iar in v.9 consederam deasemenea ca joaca un rol dublu, locativ si vizual. Cu alte cuvinte, prin acest joc de cuvinte din v.9 autorul ne anunta ca magii au vazut steau rasarind cand ei erau in rasarit.

 

Anunțuri

Steaua era in rasarit sau a rasarit (3)

Standard

b) in rasarit. Aceasta varianta este cea clasica. Apare in mai toate traducerile pe care eu pana acuma le-am verificat. Mai mult, faptul ca in manuscrisul grecesc substantivul este precedat de prepozitia „en” (in), pe de o parte, iar pe de alta parte este  in dativ, atunci ar trebui tradus atat in v.2 cat si in v.9 „in rasarit”. In principiu o astfel de traducere nu ar fi gresita. Identificarea zonei geografice unde magi au vazut steaua, printr-un punct cardinal, poate fi corecta si logica, in special in v.9. Mare problema este v.2. De ce autorul, care pare a fi un meticulos in ceea ce priveste argumentele sale vechi testamentare ar fi omis una dintre profetiile prezentate in Cartea Numeri? Pe de alta parte, daca in v.1 ne relateaza ca magii vin din Rasarit, ce rost avea sa mai scrie in imediat urmatorul verset ca ei au vazut steaua in rasarit? E normal ca au vazut steaua in rasarit daca ei locuiau in rasarit. Deci, aceasta repetitie nu are nici un rol. Nu putem vorbi aici nici despre o intarire a unei afirmatii, nici de un paralelism progresiv. Un alt argument impotriva acestei traduceri ar fi unul de ordin gramatical. Conform Roberto Hanna (Ayuda Gramatical para el Estudio del Nuevo Testamento Griego, p.6) substantivul anatolon in plural semnifica Rasarit/ Orient, pe cand in singural aparitia sau rasarind. Astfel, in opinia lui expresia en le anatolei ar trebui tradusa in aparitia. Cu alte cuvinte, conform acestei explicatii versetul ar suna astfel: i-am vazut steaua in aparitia ei sau rasarind.

Steaua era in rasarit sau a rasarit (2)

Standard

Scriam anterior ca in Mat. 2 avem un substantiv care se repeta de 3 ori si ca in functie de cum traducem in fiecare caz asa se modifica sau nu textul in varianta pe care noi il cunoastem.

Daca in v.1 nu avem nici o problema, deoarece cu toti suntem de acord ca aici, ca o introducere, autorul ne spune ca magi care au venit la Ierusalim sunt din Rasarit/Orient in raport cu Iudeea (spaniolii au scris ca papa Benedict al XVI-lea ar afirma in ultima carte ca magii vin din Andalucia, adica din Occident in raport cu Iudeea. Nu pot spune nimic despre ceea ce scriu jurnalistii spanioli pentru ca inca n-am reusit sa pun mana pe carte ca sa vad exact ce scrie autorul.) In v.2 si v.9, lucrurile se complica. Avem doua (trei) variante de traducere, fiecare cu implicatiile ei.

a) la rasarit. Aceasta varianta ne arata directia in care a fost vazuta steaua. Daca magi au vazut-o la/ spre rasarit si ei veneau din rasarit atunci avem o problema in ceea ce priveste calauzirea lor de catre o stea spre Iudeea. Sau poate ca magii chiar au venit din Andalucia si atunci era normal ca steaua sa o vada la rasarit si sa o urmeze. O alta posibila interpretare ar fi ca magii vad steaua la rasarit, dar nu sunt calauziti de catre ea in Iudeea, ci ii va calauzi doar de la Ierusalim spre Betleem. Un argument contra acestei interpretari ar fi v.9 unde spune ca s-au bucurat revazand steaua pe care au vazut-o, identificat-o in rasarit.

Steaua era in rasarit sau a rasarit (1)

Standard

Sunt texte biblice pe care le citim de multe dori sau ne sunt repetate la infinit in zilele de sarbatoare, dar cu toate acestea le trecem cu vedere pana intr-o zi cand ceva sau cineva ne atrage atentia asupra unui detalui. Tot astfel mi s-a intamplat si mine acum o luna cand am ales sa citesc Matei 2 in traducerea NTR. Nu am ales aceasta traducere deoarece ar avea o nota discordanta fata de celelalte traduceri in limba romana, ci pentru ca a fost prima care mi-a cazut in mana.

Pana in facultate nu prea am tinut mortis sa citesc notele de subsol, insa aici am realizat cat de importante si de necesare pot fi aceste informatii. Asa ca, mi-am creat un reflex, as putea spune, de a citi toate adnotarile. De ce fac referire la acest detaliu? Pentru ca in traducere NTR la Evanghelia dupa Matei, din capitolul 2, apare o nota de subsol care se repeta de doua ori (vv. 2 si 9). Aceasta adnotare mi-a atras atentia si mi-a starnit curiozitatea. Prima mea intrebare a fost: de ce traducatorul a ales sa mentioneze acest lucru printr-o nota de subsol si de ce nu a tradus direct sub noua formulare? Nu am un raspuns foarte clar la intrebarea mea. Pot fi luate in calcul cel putin doua varinate de raspuns, insa cum nu face parte din obiectul studiul nu-l voi supune atentie.

In textul grecesc din Matei 2 apare un cuvant de 3 (vv. 1, 2 si 9). Mare problema a lui este cum il vom traduce. In functie de semnificatia pe care o primeste acesta in fiecare verset asa se modifica textul. As putea spune ca problematica seamana foarte mult cu finalul poeziei lui Mihai Eminescu, Floare Albastra, unde comentatorii aduceau argumente pro si contra pe supozitia daca este „totul sau totusi”.