Deut. 23:18-19 – o analiza retorica a discursului (5)

Elementul problematic in acest verset este termenul „keleb”. Cand am discutat despre el am oferit diferite varinate de traduceri, variante care sunt viabile in acest text. De altfel, traducerea lui arata clar linia hermeneutica a versetul si modul in care interpretul a vazut si a citit acest pasaj.

Spre exemplu, daca consideram ca intre vv.18 si 19 nu exista nici o legatura, atunci sensul de „caine” oferit lui keleb are logica. Critica care i se poate aduce unei astfel de traduceri ar fi: de ce pretul unui caine nu poate fi adus la Casa Domnului, mai ales ca nu exista nici o referire in Lege cu privire la el? Desi este un animal necurat (nu indeplineste cele doua conditii: unghia despartita si rumegarea), care ar fi diferenta intre valoarea lui in comparatie cu al altui animal necurat (i.e. porcul sau camila), ca pretul lui sa nu poata fi adus ca sacrificiu? E posibil ca evrei sa fi avut vreo reactie alergica la caine din cauza zeilor egipteni (Anubis era zeul cu cap de caine)?

Argumentul religios nu are suport in acest caz, deoarece panteonul egiptean avea multi zei cu parti de animale sau pasari (i.e. Ra, Horus, Seth, Apep), iar aici interdictia este legata doar de caine.

Dupa cum s-a putut observa in cartografierea pe care am facut-o, eu merg pe legatura intriseca intre intre cele doua versete. Eu consider ca putem vorbi despre un paralelism progresiv: de la particular spre general. Cu alte cuvinte, daca in v.18 textul vorbeste despre interdictia unei practici religoase (cazul particular), in v.19 este prohibit a se considera castigul unei munci imorale (cazul general, adica oricine ar fi putut face aceasta munca, nu doar o anumita categorie), ca o forma de ofranda sau de dar adus lui YHWH.

Critica ce poate fi adusa acestei interpretari este legata de faptul ca keleb este mai degraba sinonim cu kadesh, decat cu zonah. Altfel spus, de ce am preferat sensul de „prostituat” sau „gigolo”, in loc de „prostitutie sacramentala”? Desi, keleb in general face referire la prostitutia ritualica, totusi in acest context el n-ar avea sens datorita substantivului care-l precede – pretul -, precum si a caracterului general pe care-l are v.19 in comparatie cu v.18. Obiectivele celor doua verbe sunt de a arata daca interdictia are un caracter particular sau unul general. Astfel, in v.18 interdictia este data de verbul „a exista”. Deci, in Israel nu are voie sa existe ca practica prostitutia sacramentala feminina sau masculina, pe cand v.19 interzice „aducerea” sau „participarea” cu bani dintr-o meserie imorala, care ea, oarecum, este tolerata, acceptata de societate.

Deut. 23:18-19 – o analiza retorica a discursului (4)

Cartografierea

Indiferent de traducere se poate observa ca in v.18 se face referire la o anumita practica, iar in v.19 la o alta practica, atat pentru femei cat si pentru barbati. Chiar daca nu avem acces la vreun dictionar de limba ebraica sau nu stim care ar fi sensul lui „kadesh/a” sau „zanah”, verbele folosite in cele doua versete, indirect, ne atrag atentia ca avem de a face cu doua tipuri, modele de prostitutie. Daca ambele versete ar face referire la aceeasi practica generala, atunci ordinea verbelor (sa nu existe // sa nu aduci) n-ar avea nici o logica.

Prin simplu fapt ca primul verb este o prohibitie, adica o practica interzisa, semnifica ca in v.18 avem de a face cu o prostitutie ritualica sau sacerdotala (sensul primar al cuvantului ebraic), care se practica intr-un anumit cadru, cu un anumit scop si in cinstea/ onoarea unui anumit zeu. Cu alte cuvinte, in acest verset se interzice total aceasta practica pe motive pur religioase si nicidecum morale. De altfel acest gen de prostitutie se va regasit la mai multe popoare de-a lungul secolelor, nu doar la canaaniti.

Intrucat versetul face referire la un act religios termenul „kadesh” nu poate fi tradus nicidecum cu „sodomit”, asa cum il regasim in KJV sau in VDC, care, deobicei, ar face referire la un anumit gen de impreunare sexuala (i.e. Sodoma si Gomora) ce n-are nici o legatura religia, dar nici „desfranat” sau „curvar”, care sunt termeni foarte generali. Mai ales, ca mersul la prostituate era ca un fel de normalitate in perioada pre-monarhica (i.e. Gen 38, Jud. 16).

In concluzie, v.18 interzice practicarea prostitutiei cultice sau religioase, atat la femei cat si la barbati, deoarece Israel nu are un zeu al fertilitatii. Oare era necesara aceasta interdictie intr-un sistem religios monoteis, pe care il avea Israel? E posibil ca, in timp, aceasta practica cultica sa fi existat in Israel?

 

Deut. 23:18-19 – o analiza retorica a discursului (3)

Din analiza celor 3 termeni cheie (kadesh/a, zonah si keleb) al pasajului a mai ramas unul, primi doi fiind dezbatuti in episodul anterior, dupa care vom incerca creionarea unui paralelism, daca exista, intre cele doua versete. Prin cartografierea textului dorim sa ne atingem cele doua obiective ale articolului: a) care traducere ar fi cea mai apropiata de intentia scriitorului biblic si b) cum se face ca unii traducatori au  preferat anumiti termeni, in defavoarea altora?

Din perspectiva semantica keleb are doua intelesuri, care in sens propriu sunt diametral opuse: a) caine si b) persoana care practica prostitutia sacramentala. Insa datorita faptului ca de multe ori cuvantul caine, in Biblei, era folosit in sens metaforic (i.e. in 2 Sam. 3:8b intalnim expresia „cap de caine” sau Apoc. 22:15 cuvantul „caine” este asezat alaturi de vrajitorii, de desfranatii, de criminalii, de idolatrii, etc), putem afirma ca cele 2 sensuri ale cuvantului keleb in anumite situatii pot fi considerate sinonime.

Intrucat vocabularul biblic este foarte sarac in comparatie cu cel moder, intalnim multi termeni polisemantici. Mai mult, in unele situatii alegerea intre interpretarea literal si cea metaforica nu este chiar atat de usoara, deoarece propozitia poate avea sens in ambele situatii (cum este cazul de fata), iar cititorul ne fiind obisnuit cu anumite metafore sau expresii antice, are tendinta de a interpreta gresit sensului real sau intentionat de autor. In aceasta situatie, cum ar fi cel mai bine sa traducem? Daca as folosi termenul curent, as apela la o nota de subsol, unde sa se explic si sensul metaforic al cuvantului sau al expresiei, ori as cauta cuvantul care sa aiba un sens cat mai explicit. In cazul de fata eu nu as milita pentru „caine”, chiar daca in limba greaca el nu este polisemantic, la fel ca in ebraica, iar unii m-ar putea acuza ca ma indepartez de varianta Septuagintica, pentru a se intelege cat mai bine textul. Nu toata lumea face o legatura intriseca intre expresia „pretul prostituatei” si „pretul cainelui”; sau sa se gandeasca ca ar putea exista un paralelism intre vv.18 si 19, cu ajutorul caruia sa se inteleaga cat mai clar sensul cuvantului „caine”.

Deut. 23:18-19 – o analiza retorica a discursului (2)

La finalul primei parti scriam cateva intrebari importante cu privire la acest pasaj. Una dintre ele avea de a face cu varietatea de traduceri/ interpretari, pe care le avem cu privire la cele 3 cuvinte ce le regasim in text. In continuare as dori a prezenta fiecare termen in parte din 2 motive: a) sa vedem daca descoperim vreun grup de sinonime si b) ca sa intelegem de unde a venit aceasta diversitate de interpretari.

Cu siguranta ca originea tuturor intelegerilor sau interpretarilor pe acest text vin pe linei Septuagintica. Chiar daca limba greaca ar fi avut posibilitatea sa foloseasca o expresie pentru a defini termenul kadesh/a, asa cum erau identificate, spre exemplu, preotesele prostituate din Corint (hierodoulos hetairas – Strabon, VIII, 6, 20), cu toate acestea, carturarii evrei au preferat sa foloseasca unul vulgar, comun, popular – porneai, care de obicei facea referire la prostituatele sclave, ce erau coordonate de un pornoboskós (proxenet). Aceasta modificare de sens in LXX va deschide o cutie a interpretarilor in urmatoarele traduceri si teologii, care inevitabil au fost influentate de Biblia greceasca.

In concluzie, daca LXX ar fi tradus ebraicul kadesh/kadesha cu sensul de prostitutie sacramentala, atunci nu am mai fi avut parte de traduceri generale ca desfranata, prostituata, prostituat sau sodomit. Scriu aceasta pentru ca acest cuvant va juca un rol in intelegerea unor pasaje din cartea Regilor. Ba mai mult, prin aceasta traducere LXX schimba sensul primar al pasajul, si anume o practica religioasa canaanita, cu care Israel se va confrunta in decursul anilor.

Dar chiar asa, cum s-a ajuns ca termenul kadesh sa fie tradus cu sodomit, cum il regasim in traducerile KJV sau Dumitru Cornilecu?!

De obicei, zonah era folosit cu sens generic de prostituata, indiferent de statutul social (sclava, libera ori curtezana/ dama de companie) sau de persoana care intretine relatii sexuale in afara casatoriei (vezi. Deut 22:21). El apare in Gen. 38, atunci cand se face referire la Tamar, sau Iosua 2, cu referire la Rahav. Termenul in sine este unul general, motiv pentru care poate fi tradus si cu prostituata, ca profesie, si cu desfranta (curva in limbaj vulgar). Insa in acest caz, datorita substantivului „castig” care-l insoteste pe zonah sensul este clar de prostituata, deoarece ea are un beneficiu in urma prestarilor sale. Cu alte cuvinte, in v.19 cel mai bine ar fi ca termenul ebraic sa fie tradus cu prostituata sau persoana care practica prostitutia, normala sau de lux, si nicidecum cu desfranata, care ar fi un cuvant mult prea vast, incluzand si ceea ce nu este in intentia autorului.

Deut. 23:18-19 – o analiza retorica a discursului

Fiecare traducere a Biblei tradeaza, deobicei, o linie dogmatica sau un mod de a vedea,de a interpreta viata sociala. Unii traducatori, spre a nu fi in non-concordanta cu traditia traducerii Scripturilor, au preferat a pastra unele cuvinte la fel ca si predecesorii lor. Oare aceast conservatorism intotdeauna este benefic? Oare nu cumva acest conservatorism terminologic, care uneori este polisemantic, a condus sau inca mai conduce la unele interpretari bizare pe anumite texte biblice.

Unul dintre aceste texte este si Deut. 23:18-19 (MT 17-18), unde o traducere ne poate ilumina sau conduce la o interpretare total gresita in ceea ce priveste intentia autorului.

In continuare voi prezenta cateva traduceri al acestui pasaj:

Deut. 23:17 Să nu fie desfrânată din fiicele lui Israel, nici desfrânat din fiii lui Israel. v.18 Câştigul de la desfrânată şi preţul de pe câine să nu-l duci în casa Domnului Dumnezeului tău pentru împlinirea oricărei făgăduinţe, căci şi unul şi altul sunt urâciune înaintea Domnului Dumnezeului tău. (trad. Biblia Orotodoxa)

v.17 Dintre fiicele lui Israel să nu fie desfrânată ^c, nici desfrânat dintre fiii lui Israel. v.18 Vrăjitoare să nu fie dintre fiicele lui Israel, nici descântător de vrajă ^d dintre fiii lui Israel. v.19 Plata desfrânatei şi preţul câinelui ^e să nu le aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău, pentru vreo oarecare făgăduinţă, căci acestea amândouă sunt urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău. (trad. Bartalomeu Anania)

v.17 Să nu existe printre femeile din Israel nici o prostituată şi să nu existe printre bărbaţii din Israel nici unul care practică prostituţia.3 v.18 Să nu aduci în Casa Domnului, Dumnezeul tău, câştigul unei prostituate sau al unui sodomit4, ca împlinire a unui jurământ, căci şi unul şi celălalt sunt o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeul tău. (NTLR)

v.17 Non erit meretrix de filiabus Israël, nec scortator de filiis Israël. v18 Non offeres mercedem prostibuli, nec pretium canis in domo Domini Dei tui, quidquid illud est quod voveris : quia abominatio est utrumque apud Dominum Deum tuum. (Vulgata)

v.17 No Israelite man or woman is to become a shrine prostitute. v.18 You must not bring the earnings of a female prostitute or of a male prostitute into the house of the Lord your God to pay any vow, because the Lord your God detests them both. (NIV)

v.17 There shall be no whore of the daughters of Israel, nor a sodomite of the sons of Israel. v.18 Thou shalt not bring the hire of a whore, or the price of a dog, into the house of the LORD thy God for any vow: for even both these are abomination unto the LORD thy God. (KJV)

v.18 Il n’y aura aucune prostituée parmi les filles d’Israël, ni aucun prostitué parmi les fils d’Israël. v. 19 »Tu n’apporteras pas dans la maison de l’Eternel, ton Dieu, pour l’accomplissement d’un vœu, le salaire d’une prostituée ou le prix d’un chien. En effet, l’un et l’autre sont en horreur à l’Eternel, ton Dieu. (Segond 21)

v.17 Ningún hombre o mujer de Israel se dedicará a la prostitución ritual. v.18 »No lleves a la casa del Señor tu Dios dineros ganados con estas prácticas, ni pagues con esos dineros ninguna ofrenda prometida, porque unos y otros son abominables al Señor tu Dios. (NVI – castiliana)

v.17 No habrá prostitutas sagradas entre las hijas de Israel, ni prostitutos sagrados entre los hijos de Israel. v.18 Ni dádivas de prostitutas ni precio de perro llevarás a la Casa de YHVH tu Dios por ningún voto, pues ambos son abominación a YHVH tu Dios. (La Biblia Textual)

v.18 οὐκ ἔσται πόρνη ἀπὸ θυγατέρων ισραηλ καὶ οὐκ ἔσται πορνεύων ἀπὸ υἱῶν ισραηλ οὐκ ἔσται τελεσφόρος ἀπὸ θυγατέρων ισραηλ καὶ οὐκ ἔσται τελισκόμενος ἀπὸ υἱῶν ισραηλ v.19 οὐ προσοίσεις μίσθωμα πόρνης οὐδὲ ἄλλαγμα κυνὸς εἰς τὸν οἶκον κυρίου τοῦ θεοῦ σου πρὸς πᾶσαν εὐχήν ὅτι βδέλυγμα κυρίῳ τῷ θεῷ σού ἐστιν καὶ ἀμφότερα (LXX)

Daca vom urmari doar cuvintele ingrosate putem observa modul diversificat in care au fost interpretate unele cuvinte ebraice in diferite traduceri. Spre exemplu cuvantul „kadesh”, care in v.18 apare de 2 ori, o data la feminin si o data la masculin, va primi diferite sensuri in acest text:  desfranat/ desfranata, prostituat/prostituata, prostitutie ritualica sau sacramentala si sodomit. Un alt exemplu, ar fi „keleb”, care primeste si el diferite traduceri ca: prostituat, sodomit si caine.

Neclaritati:

Oare care dintre traduceri se apropie mai mult de intentia autorului sau chiar de sensul Bibliei in general?

Care este motivul pentru care unii au preferat sensul de caine, fara nici o nota de subsol ca sa stiim la ce face referire (i.e. trad. Cornilescu), adica daca are un sens metaforic sau unul fizic, iar altii de sodomit, iar altii de prostituat?

Existenta unui paralelism intre vv. 18 si 19 ar putea solutiona aceste probleme de traduceri?