Cel drept va trai prin credinta sau credinciosie (2)?!

Standard

Uneori nu stiu cum ar fi mai bine: sa studiezi Scriptura pe textele sursa sau pe traduceri? Unii, cu siguranta, imi veti raspunde ca textele sursa ar trebui sa fie baza. Si nu gresiti. Eu as fi deacord cu voi intotalitate, daca n-as avea unele probleme.

Spre exemplu, daca revin din nou la textul din Hab 2:3-4 si compar MT (varianta ebraica a textului) si LXX (o varianta de traducere in greaca) voi observa unele diferente majore intre cele doua texte. O prima diferenta poate fi observata in v.3 unde in MT accentul cade pe „viziune”, iar in LXX accentul poate cadea fie pe viziune, fie pe o persoana. Aceasta ambiguitate din LXX vine pe fondul unui dezacord intre cuvantul „viziune”, care in greaca este la feminin, iar in ebriaca la masculin, si pronumele personal, din partea a 2a a versetului, care este la masculin atat in ebraica cat si in greaca. De ce scriu ca in LXX v.3 se poate referiri atat la viziune cat si la o persoana? Intrucat, nu este pentru prima data cand intr-un text sacru intalnim dezacordul. Cei care ati studiat sau ati tradus Cartea Deuteronom din limba ebaica ati putut vedea foarte multe dezacorduri in manuscris intre plural si singular sau intre feminin si masculin, dezacorduri care n-au modificat foarte mult sensul paragrafului.

O a doua mare diferenta, ca tematica, in textul din Habacuc o regasim in v.4. Aici personajul principal in MT este „cel rau”, pe cand in LXX este „cel drept”. Daca in manuscrisul ebraic v.4 este un paralelism antagonic intre „cel rau” si „cel drept”, in manuscrisul grecesc acest lucru nu mai exista, deoarece discutia este doar pe „cel drept”.

Privind la cele doua texte si la diferentele dintre ele apare o intrebare legitima: „ce varianta ar trebui sa aleg?” Sau de ce sunt diferentele atat de mari intre cele 2 texte sacre?

Daca ma uit in Epistola catre Evrei (10:38f) observ ca autorul prefera variata LXX in locul variantei evreiesti sau a variantei „Nahal Hever” (Sulul celor 12 Profeti minori) scrisa in greaca, care este considerata o revizie sau o corectie a LXX.

In final, eu ce ar trebui sa fac, mai ales atunci cand studiez sau traduc aceasta carte?

Cel drept va trai prin credinta sau credinciosie?!

Standard

De ceva vreme m-am ocupat mai indeaproape de textul din Hab. 2:4, de altfel foarte cunoscut mai ales printre credinciosii evanghelici. Citind textul in ebraica si pe urma diferite traduceri sau pobile traduceri a acestui text m-a surprins cateva elemente:

a) desi evanghelicii se lauda ca merg pe varianta ebraica atunci cand traduc VT, nu ca altii care merg pe varianta greceasca sau latina, totusi la unele texte ma fac sa devin suspicios cu privire la aceasta afirmatie;

b) de ce este necesar ca atunci cand traducem sa armonizam citatele VT dupa NT, si nu invers? Sau de ce este chiar atat de important sa armonizam citatele VT cu cel NT? Oare este chiar atat de important sa armonizam cele doua legaminte? Dar ce facem atunci cand nu le putem armoniza? Vezi spre exemplu citatul din Hab 2:3 in Evrei 10:38. Daca in Habacuc profetia este cea care intarzie, la autorul Epistolei catre Evrei o „persoana” este cea care intarzie. E o mica diferenta, trebuie sa recunosc.

c) daca textul ebraic imi spune „cel drept va trai prin credinciosia lui” si nu „prin credinta lui” cu ce m-ar afecta sa las varianta primara a textului?

d) textul ebriac nu spune ceea ce spun traducerile :D, care de dragul armoniilor merg pe varianta greceasca, in principiu, deoarece „pistis” in greaca inseaman si credinta si credinciosie :D. Cu alte cuvinte, de unde stim noi daca traducatorul LXX a avut in vedere „credinta” sau „credinciosia”?

Iata doar cateva intrebari pe un sarman si amarat verset.