„Surprins de bucurie”

     In studentie, am fost surprins sa vad cum colegii mei, vorbitori de limba rusa, aveau in biblioteca universitatii tot felul de carti teologice scrise recent care erau traduse in limba lor. Pe cand noi, studentii romani trebuia sa ne dam peste cap pentru a gasi si noi o carte teologica in limba natala. Sper ca acest minus mare pe care inca il mai avem cu timpul sa se reduca.

     Zilele acestea am aflat de la un fost coleg de facultate ca Humanitas a reusit sa-si mai imbogateasca colectia de carti scrise de C.S. Lewis cu inca o opera – „Surprins de bucurie”.

Biserica Evanghelica germana – Bistrita

Textul imprimat in partea de sus a portii principale (care azi nu se mai foloseste) este din Daniel cap 4.

 

 

Episodul 16

      In episodul Argument, afirmam ca exista cateva documente cu privire la cazul „Holograf”. Chiar daca ceea ce voi afisa in continuare nu descrie acest eveniment in sine, ci mai degraba reactia grupei la acest caz, totusi joaca un rol foarte important in economia evenimentelor care vor avea loc in aceasta grupa.

      Desi nu voi fi cronologic in expunere, adica mai intai ar fi trebuit sa prezint un alt eveniment dintre grupa si conducere si pe urma acest document, totusi am preferat sa merg invers mai intai documentul, care apare putin mai tarziu din punct de vedere istoric, si pe urma intalnirea grupa-conducerea.

     In continuare voi prezenta documentul, iar in episodul viitor il voi comenta.

 

„Catre conducerea Universitatii <Emanuel> din Oradea,

     In urma discutiei din seara zilei de 30.01.2001 dintre conducerea Universitatii si grupa de teologie pastorala III, in care s-au reafirmat principiile crestine ale Universitatii si dorinta conducerii de a respecta aceste principii, grupa noastra urmand invatatura Scripturii si indemnul dumneavoastra, de a veghea unii asupra altora, consideram ca principiile crestine referitoare la pocainta si iertare au fost neglijate in cea mai mare parte.

     Prin urmare, rugam a se reevalua decizia luata cu privire la colegii nostri: A.A. si R.S. (special am modificat initialele, pentru ca nu cred ca este atat de important indentificarea colegilor mei).

     Daca pocainta este prezenta in viata lor, cerem sa li se acorde posibilitatea continuarii studiilor impreuna cu gurpa.

     Credem ca in cazul unei reconsiderari a pozitiei dumneavoastra, nu va fi vorba de o subminare a autoritatii conducerii, ci o confirmare a faptului ca normele si principiile crestine sunt respectate in aceasta institutie.

31.01.2001                                                                        Semnatura,”

Nota: acest document a fost semnat de majoritatea colegilor si a fost inregistrat la secretariatul Universitatii.

Intrucat este un document public care poate fi gasit in arhiva universitatii mi-am permis si eu sa-l public pe blog.

A.M.R.

     Pentru anul acesta nu mi-am propus sa merg pana in tara, desi a trecut peste un an si jumatate de cand nu am mai fost. Insa a aparut o problema. Problema pe care numai unul dintre noi o putea solutiona foarte repede. Asa ca iata-ma pe punctul de a pleca doar pentru cateva zile in patria mama.

     Am crezut ca acest eveniment ma va face sa fiu plin de bucurie. Dar, realitatea este cu totul alta. Mai degraba ma bantuie un sentiment de teama. O teama generata si de faptul ca merg spre a ma intalnii cu functionarii publici romani. Functionari, care atunci cand stiu ca nu mai locuiesti in tara cauta uneori sa profite de pe acesta situatie.

     Imi amintesc cum anul trecut, cand sotia mea si-a schimbat buletinul si pasaportul a avut parte de un asemenea „tratament”. A mers la politie pentru schimbarea buletinului. Acolo i se spune ca va fi gata in 2 zile (nu avea foarte multe zile la dispozitie, iar fara bulentin nu putea sa-si schimbe pasaportul). Revine cand i se spune si… stupoare. Buletinul nu este gata:(. I se spune ca mai are de asteptat. Atunci apeleaza la o cunostinta sa vada ce s-a intamplat cu documentul. Merg impreuna, cu un cadou bine-nteles, in biroul ofiterului. Si… ce sa vezi. Buletinul statea pe masa ofiterului si-si astepta „plata”.

     Nu stiu concret de ce, dar cand aud despre intoarcerea acasa mai degraba vreau sa merg in sens invers. Poate si datorita ultimei experiente cand am fost in tara. Nu am intrat bine in orasul natal ca fetele acre m-au si intampinat. In loc de „buna ziua” mi-au lasat de inteles ca nu sunt bine venit in patria lor.

     Daca atunci am venit pentru mai multe luni, acuma va fi o calatorie fulger. Merg si ma si intorc. Nu ajung bine ca si trebuie sa-mi fac bagajul. Nu vreau sa ma prinda si pe mine febra nemultumirii romanesti, cu care oricum ma intalnesc zilnic la munca:). Insa ma intreb: „daca prima data am mers pentru cateva luni, a doua oara pentru cateva zile (mai putin de 72h), ce se va intampla a treia oara?” Intru dimineata in tara si seara plec?

     Nu stiu! Dar cu siguranta ca daca in aceste trei zile de sedere pe pamant romanesc nu reusesc sa-mi schimb opinia despre „fetele romanilor” e clar ca o a treia revenire va fi sub semnul „?”.

Pana unde se poate merge…?

     De mult nu mai este o noutate sa vorbesti despre femeii in politica, politie, armata, stiinte, teologie si lista poate continua. Ba mai mult, nimeni nu se mai mira atunci cand aude ca in tara X a ajuns presedinte o femeie. Insa foarte rar s-a auzit despre un guvern majoritar feminin sau numarul de barbati sa fie egal cu numarul de femei intr-un guvern.

     Primul guvern care a spart gheata a fost cel spaniol, care are nu mai putin de 9 femei la carma ministerelor (guvernul spaniol este format din 17 ministri si un presedinte). Insa presedintele Zapatero nu s-a oprit aici. Ar fi fost prea frumos. A intins coarda si mai mult. Astfel dar, una dintre femeile ministri are 31 de ani

, fiind si cea mai tanara persoana din actualul guvern. Dar ca lucrurile sa fie facut „cu cap” ministru apararii (care este tot femeie ) este insarcinat.

     Ma intreb si eu oare in ce masura acest guvern isi va putea duce activitatea in mod normal daca:

1) ministrul apararii isi va lua concediul de maternitate (3 luni este in Spania) si va aparea o criza majora cum a fost si cea cu vaporul de pescuit de acum 2-3 saptamani;

2) stresul ministerului si stresul familial datorat unui nou-nascut si

3) ministrul egalitatii (nu stiu cu ce se mananca acest minister), care este in varsta de 30 de ani, va ramane insarcinat in acest an sau in aceasta legislatura?