A fost sau nu Sefora, sotia lui Moise, ucisa de Fineas?! (2)

Standard

hobab1) Cum a ajuns Josebert Fleurant (JF) la concluzia ca „naratiunea lui Fineas/ Pinhas” (NP) ar trebui relocalizata intre capp. 11 si 12?

Inainte de a prezenta argumentele lui JF cu privire la relocalizarea episodului cu Fineas din cap. 25 ar trebui sa raspundem la o intrebare: exista vreo diferenta daca evenimentul ar fi avut loc intre capp. 11-12 si nu in cap. 25? Daca da, care ar fi acestea?

O prima diferenta este legata de distanta in timp intre capp. 11 si 25. Evenimetele relatate in cap.11 au loc la 2 ani dupa iesirea din robie (aproape de intrarea in Canaan) si la putin timp de la reintregirea familiei lui Moise, pe cand cap. 25 are loc, aproximativ, la 40 de ani de cand au parasit Egiptul (inainte de cucerirea tarii promise). Timpul in acest caz, joaca un rol foarte important pentru teolog, chiar daca nu mentioneaza acest lucru, deoarece noua locatie (Num 11-12) o va face pe Sefora mult mai tanara (in jur de 50-60 de ani), in comparatie cu Num 25, indiferent de calendarul folosit: lunar (calendarul evreiesc folosit in perioada mozaica), lunaro-solar (cel folosit de evrei inca din perioada exilica) sau solar (cel folosit de noi).

Un alt element ar fi scandalul din cap.12, iscat din cauza unei femei cusite. Cuvantul „cush”, de obicei are sensul de Etiopia, insa este posibil ca aici el sa aiba aceeasi semnificatie pe care-l are in Habacuc, si anume de trib madianit. Eu tind sa cred ca scandalul dintre frati o avea in vedere pe Sefora, si nu o alta persoana. Unul dintre argumente pentru aceasta teorie este mentionarea cumnatului lui Moise din cap. 10. In principiu ne-am fi asteptat ca Ietro sau Reuel, socrul lui Moise, sa fie prezentat asa cum se intampla in Cartea Exod (i.e. cap. 18), insa autorul nu-i aloca un spatiu important, decat unul pur genealogic. Aparent acesta discutie, care rupe firul natativ, nu ar avea nici o logica, insa ea are in vedere mai multe aspecte:

1) cand Ietro a venit la Moise nu a venit doar cu familia profetului – sotia si copiii -, ci a venit, cel putin, si cu fiul lui – Hobab – impreuna cu familia lui, daca nu cumva mai existau si alte rude ale Seforei;

2) dupa plecarea lui Ietro, fiul acestuia va mai ramane in tabara israelita, iar la staruinta lui Moise, el si familia lui se vor stabili in Israel;

3) descendentii lui Ietro vor juca diferite roluri in istoria lui Israel (i.e. Judecatori, Sisera va fi ucis de o femei din casa lui Hobab), chiar daca nu putem afirma ca s-au integrat total in natiunea Israel (ei traiau in pace cu unii dusmani ai evreilor);

4) mentionarea lui Hobab (cap. 10) si a femei cusite (cap. 12) ne poate conduce spre o relationare intre cele 2 persoane. Cu alte cuvinte, cuvantul „cus” ar putea juca rolul de prezentare a Seforei fara ca aceasta sa fie mentionata explicit. De altfel, daca facem o comparatie intre Exod si Numeri, cu privire la Sefora, putem observa ca, in cea de a patra carte a Pentateuhului, ea nu este mentionata explicit niciodata. Motivul acestui fapt este foarte greu de aflat.

In concluzie, discutia dintre Moise si Hobab este ca o paranteza, prin care ni se explica cum a ajuns ca alti descendenti al lui Ietro, in afara de fii Seforei, sa traiasca in mijlocul lui Israel. Astfel de paranteze regasim foarte des in textele narative ale Vechiului Testament (i.e. Gen 38, care in esenta nu are in vedere pacatul dintre Iuda si Tamar, cat nasterea lui Peret, care va deveni mostenitorul de drept al lui Iuda).

Anunțuri

A fost sau nu Sefora, sotia lui Moise, ucisa de Fineas?!

Standard

In una din zile, cand ma uitam peste colectia mea, am descoperit un articol ce mi-a atras atentia. Era al lui Josebert Fleurant (JF) – „Phineahs Murdered Moses’ Wife An Analysis of Numbers 25” (JSOT, Vol. 35.3/2011, pp.285-94) -, care propunea 2 teorii interesante:

a) episodul „naratiunea lui Fineas” din Num 25 ar fi avut loc in realitate intre Num 11 si Num 12;

b) femeia madianita la care face referire textul in esenta este Sefora, sotia lui Moise, si nicidecum altcineva.

Pentru a-si argumenta, demonstra teoriile teologul apeleaza la metoda critico-istorica. Cu alte cuvinte, pornind de la text el doreste sa descopere evenimentul istoric. Aceasta metoda de interpretare a Scripturilor nu este noua, dimpotriva la sfarsitul secolui al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea era o metoda foarte des intalnita in comentariile teologice. Printre cei mai cunoscuti teologi ce utilizau o astfel de metoda au fost Gerhard von Rad, care in esenta a fost mai mult preocupat de „Istoria mantuirii/ Heilsgeschichte”, decat de reconstruirea evenimentului istoric, si Walther Eichrodt, care era interesat de „conceptul de legamant”. Insa, in comparatie cu ei, JF nu se va aplecat atat de mult asupra textului, adica el sa fie sursa principala de la care se ajunge la evenimentul istoric, cat el va fi preocupat mai mult de propriile lui teorii. Iar atunci cand va fi necesar va amenda ori va ignora textul. Din acest motiv, imi propun sa raspuns la cateva intrebari:

1) Cum a ajuns JF la concluzia ca „naratiunea lui Fineas/ Pinhas” (NP) ar trebui relocalizata intre capp. 11 si 12?

2) Care este rolul NP in contextul intregului canon, daca joaca un rol? Sau episodul Fineas poate fi interpretat doar ca un argument in plus la strictetea nationalismului etnic, care este descris in cap. 25?

3) Cum se explica sanctiunea contra madianitilor din cap. 25 tinand cont de faptul ca familia cumnatului lui Moise (madianit de altfel) va continua sa traiasca in mijlocul lui Israel?

4) De ce descendentii cumnatului lui Moise nu vor mai fi numiti madianiti in textul sacru, ci cheturiti (keturiti)?