Aprecieri si regrete in tematica „Strajerii”

Standard

In ultima timp, am urmarit „discutia” internauta pe tema „dorinta dr.-lui Iosif Ton de a colabora cu Miscarea Strajerii„. Am cautat sa-i citesc si pe unii si pe ceilalti, pentru a le observa  argumentele.

Pentru a nu fi foarte negativist la final voi incepe cu regretele.

Regret faptul ca dr. Mariu Cruceru nu s-a lansat mai puternic in analiza video a pastorului Chris, limitandu-se doar la cateva aprecieri pe care unii le-ar fi putut considera „rautacioase”. De asemenea, regret faptul ca dansul, fara sa se explice, a afisat o eticheta pe fruntea dr. Iosifi Ton – profet mincinos.  Nu cred ca era atat de necesara aceasta afirmatie din partea lui sau atat de timpurie. Insa in acelasi timp, apreciez faptul ca nu s-a limitiat doar la un material pe aceasta poveste, ci a cautat sa aduca inaintea cititorului mai multe imagini video de la conferintele „Strajerilor”, pentru ca ei insisi sa poata sa-si formeze o parere, diferite opinii exprimate de diversi teologi – unii mai experimentati, altii mai putini -, ca a lasat pe cititor sa-si exprime in mod liber opinia despre acest eveniment. Si, pe langa aprecieri si regrete, am si o asteptare: pozitia lui pe tema manifestarilor Duhului Sfant (nu mai vreau sa folosesc prea mult cuvantul dar, pentru ca in opinia unor confrati acest lucru duce la elementul de posesie 😀 si astfel isi atribuie unele lucruri care nu le apartin).

Regret faptul ca dr. Iosif Ton a inceput cu explicatiile si argumentele experientiale si nu cu o analiza teologica efectiva. Pentru ca, de cele mai multe ori, argumentele si explicatiile ne-teologice pot fi atacate pe fond de subiectivitate. Insa apreciez totusi faptul ca intentia domniei sale este de a crea, de a forma o teologie Pneumatologica. Pana la ora aceasta, afara de lucrarea dr. John Tipei si al lui Wayne A. Grudem „Teologie Sistematica” (editata si in romaneste in 2004) nu am auzit/ vazut pe altcineva sa tratez o astfel de tematica atat de spinoasa, in mod academic si teologic. Pentru mine cel putin, ar fi foarte interesant sa vad in ce mod dr. Iosif Ton va articula o teologie a persoanei si lucrarii Duhului Sfant. Regret faptul ca domnia sa a incercat sa ne faca sa credem ca Duhul S-a manifesta in viata lui prin lucrarea profetica. Intrucat in ultima vreme a inceput sa ma preocupe foarte mult tema profetiei, una dintre concluziile la care am ajuns e ca oracolul nu are in vedere, in esenta, descoperirea sau prevederea viitorului, ci cu totul altceva. Daca as merge in linia descrisa de dansul atunci si eu as putea afirma acest lucru, venind cu exemple clare si cu martori, si cu siguranta ca Marius Cruceru ar putea face si el acest lucru. Dar eu fac distinctie intre profetia divina si premunitiea matematica. De exemplu, eram in ultimul an la Emanuel si urmam sa predic la capela studenteasca. In introducere afirm ca este ultima data cand mai predic in fata studentiilor. Afirmatia mea se baza pe faptul ca predicam pe rand, anul IV si anul III, ceea ce insemna ca randul meu nu mai venea pana  la incheierea anului universitar, deci in conlcuzie era ultima predica. E drept ca toata lumea a inteles ca vorbesc despre plecarea mea, desi eu nici nu ma gandeam la acest eveniment. Pana si pastorul campusului m-a mustrat pentru aceste vorbe. E drept ca, in cele din urma, voi pleca spre Bucuresti in urmatoarea luna, dar asta nu inseamna ca afirmatia mea de la predica a fost o profetie. Azi nu doresc sa intru in prea multe detalii pe aceasta tema. Astept ca dr. Iosif Ton sa inceapa sa articuleze primele articole teologice pe Pneumatologie.

Regret faptul ca dr. Paul Negru s-a limitat la un simplu comunicat si nu s-a lansat intr-o memorabila expunere eclesiastica a manifestarii Duhului Sfant in viata de credinta a enoriasului si a bisericii, mai ales ca el este editorul traducerii in limba romana a cartii lui Wayne A. Grudem, carte pe care la inceputul aniilor 2000 (nu stiu daca si azi ) era material de examen pentru cursul dansului de eclesiologie. Astept din partea domniei sale un articol pe tema „manifestarea Duhului in spatiul eclesial”.

Anunțuri

Profetia – un drog al tuturor generatiilor (3)

Standard

In episodul trecut incepusem sa scriu despre scopul profetiei. Spuneam ca daca viitorul exista atunci rolul, obiectivul proorociei este de a ne anunta exact cum se va derula istoria omenirii in continuare fara a avea nici un drept la replica, fara a avea posibilitatea de a schimba ceva in istoricitatea umana. In fata unei astfel de perspective consider ca pesimismul si nihilismul sunt cele mai indreptatite abordari, intrucat doar prin aceste doua arme mai pot avea o reactie la predestinare si profetie. Adica, decat sa stau si sa astept cu frica si deznadejde derularea evenimentelor mai bine intervin prin suicid sau prin atentate sinucigase.

Dar daca viitorul nu exista? Daca viitorul este doar o proiectie a persoanelor vii? In acest sens profetia ar incepe sa aiba un alt rol si obiectiv; unul cu valori katafatice. Nu ar mai fi ca in cazul viitorului predestinat unde deja putem sa cunoaste dinainte tot ceea ce va urma sa vina fara a putea interveni in mod concret in schimbarea evenimentelor. Ea dimpotriva ar naste in mine/ noi un sentiment de speranta, de optimism, de lupta, de dorinte pozitive.

Amendamentul care mi se poate aduce la perspectiva ca nu exista viitor ar fi legat de unul dintre atributele divinitatii atoatestiutor. Cred ca ar trebui sa analizam putin in mai de aproape aceast amendament si sa vedem in ce fel afecteaza atotstiinta dumnezeirii inexistenta viitorului.

Cand vorbim despre atributele lui Dumnezeu de cele mai multe ori o facem in comparatie cu noi. Astfel, daca noi suntem muritori (daca intr-adevar suntem!) spunem despre El ca este imortal, daca noi suntem limitati in cunostere afirmam ca El este atotstiutor, daca noi suntem limitati de timp si in timp despre El sustinem ca este atemporal, in afara timpului, ca poate vedea trecutul, prezentul si viitorul fara nici o problema. Nu intentionez a trata atributele dumnezeirii, ci doar a ma lega putin de relatia dintre viitor si cunoastere. Daca Divinitatea este prea-potenta (nu prea imi place latinescul omnipotent sau cuvantul atotputernic, deoarece sunt termeni inchisi) atunci este chiar atat de important sa cunoasca viitorul? Daca Dumnezeu cunoaste viitorul atunci cine a creat acest viitor? Daca El este ziditorul viitorului atunci avem cateva implicatii: a) impotenta dumnezeirii in a controla ceea ce a creat, motiv pentru care in mod intentionat a faurit toata istoria ca nimeni sa nu poata sa iasa din joc in mod liber si deliberat; b) nu mai are rost sa fie numit Atoatecunoscatorul, decat simplu cunoscatorul, deoarece El nu poate cunoaste nimic in afara lucrurilor, obiectelor, ideilor carora le-a adus in existenta; c) Fricosul, fiindca predestinarea si controlarea tuturor lucrurilor arata teama din spatele actelor; d) Dictatorul, pentru ca imi impune ce rol sa joc in piesa lui tragico-comica; e) lista poate continua la infinit. In concluzie, viitorul in forma in care noi il cugetam ar da apa la moara tuturor celor care… din dorinta de a fi Gica contra lupta impotriva Divinitatii, dandu-si numele de ateos (fara zeu).

Dar daca viitorul nu exista, ci este o proiectie a persoanelor, fiintelor vii in ce mod ar afecta preastiinta lui Dumnezeu?

Profetia – un drog al tuturor generatiilor (2)

Standard

In Biserica pe langa lucrurile bune  de care ai parte – cultura, educatie, spiritualitate -, intalnesti si multa prostie. De cele mai multe ori aceasta se manifesta la persoanele care incearca sa para mai mult decat sunt din punct de vedere intelectual si informational. Imi amintesc ca in adolescenta am ascultat un vorbitor care incerca sa ne convinga ca in rugaciunea Domneasca, in original, nu ar fi fost cuvantul ispita, dupa cum apare in traducerea romaneasca, ci incercare. Cu alte cuvinte, Domnul Isus ar fi spus „si nu ne duce pe noi in incercare” in loc de „si nu ne duce pe noi in ispita”. Peste ani cand am analizat acest text am vazut cat de mult s-a inselat sarmanul nostru vorbitor din lipsa de cunostinta – gramatica, greaca, exegeza – si nicidecum din rea vointa.

Tot felul de teorii am auzit si despre perechile de cuvinte curvie-preacurvie sau profetie-proorocie. Intrucat subiectul nostru este focalizat pe profetie vreau sa fac unele mici comentarii legat de faptul ca in opinia unora exista vreo diferenta intre profetie si proorocie. In realitate se poate vorbi de o distinctie etimologica intre cele doua: una este de provenienta franceza, iar cealalta slavona, dar nicidecum nu se poate vorbi despre o diferenta a sensului. Apropo, limba romana mai are un cuvant care este sinonim cu acestea doua si care provine din limba latina – oracol. In concluzie, oracolul, profetia si proorocia sunt sinonime.

1. Scopul profetiei

Pentru a putea interpreta cat mai corect o profetie/ oracol trebui avut in vedere cateva aspecte: scopul, sursa, mesajul si mesagerul. Pe parcursul acestui serial doresc a dezvolta fiecare aspect in parte, insa azi ma voi limita doar la scop.

De obicei, lumea nu se prea ocupa de scopul, rolul, obiectivul profetiei atunci cand incearca sa o descifreze sau sa o interpreteze. Din acest motiv de foarte multe ori rateaza adevarul sau esenta profetiei. Dar de ce este oare atat de important scopul/ obiectivul oracolului? M-ar putea ajuta sa descopar ceva anume daca detin telosul profetiei? Iata doar cateva intrebari la care ar trebui sa raspundem, daca vrem sa vedem in ce fel imi poate influenta scopul oracolului interpretarea mea.

De exemplu, oare care este scopul profetiilor lui Nostradamus sau a babei Vanga? La prima vedere am spune ca scopul sau rolul acestor profetii ar fi sa ne anunte ce se va intampla in decursul istoriei. Dar oare chiar exista viitor? Si daca viitorul nu exista? Si daca viitorul este doar o proiectie sau o dorinta a unei fiinte, persoane (oricine ar fi ea)? Iata intrebari care se nasc atunci cand te apropii de un oracol. Si totusi, in cele din urma am nevoie de un raspuns.

Sa presupunem ca viitorul exista. In aceast caz totul este predestinat, iar eu/ noi nu mai pot/ putem schimba nimic. In concluzie, rolul sau obiectivul profetiei este de a ne spune ce se va intampla in decursul istoriei si nimic mai mult.

Profetia – un drog al tuturor generatiilor (1)

Standard

De cele mai multe ori colegii mei de facultate isi incepeau referatele cu un capitol introductiv in care cautau sa defineasca termenii sau conceptele principale despre care urmau sa scrie. In primul an de studiu aveam impresia ca foloseau acest capitol cu scopul de a umple cele 10 pagini cat mai usor. Azi nu mai vad atat de… rigid acest model. Dimpotriva, il consider chiar benefic. Mi se pare normal ca sa folosim acelasi limbaj si sa facem referire la aceeasi tema. Insa, de aceasta data, permiteti-mi sa nu incep cu definitia profetiei. Oricat de mult as incerca sa o definesc realizez ca, la ora aceasta, sunt incapabil sa spun exact ceea ce este.

Pentru unii profetia este enuntarea sau afirmarea unor adevaruri care vor avea loc in viitor. Oare doar atata sa semnifice sau sa exprime ea? Pentru altii sunt glume proaste spuse de niste oameni naivi catre alti naivi. Daca profetia ar fi o gluma proasta atunci nu ar mai trebui sa ne facem griji sau probleme cu ea, dar realitatea ne spune cu totul si cu totul altceva. Fiecare dintre noi cand aude cuvantul magic – profetie, oracol – ciuleste urechile si tace. Un fior rece ii trece pe sira spinari si nu stie exact ce ar trebui sa faca: a crede sau a nu crede, aceasta este problema.

Metodologic voi merge invers. Nu voi incepe de la definirea conceptului profetie, ci voi porni de la mesaj, mesager, sursa si rol/ scop sperand ca la finalul articolului sa putem ajunge la o definitie cat de cat acceptabila.

Profetia – un drog al tuturor generatiilor

Standard

In ultima vreme am citit si am ascultat tot felul de interpretari pe diferite profetii. Acum cateva luni colegii la munca, dupa ce au vizionat un film cu asa zisele profetii maiase, au inceput sa vorbeasca despre sfarsitul lumii din 2012. Mai nou, unii au inceput sa vorbeasca despre baba Vanga (pentru cititorii de limba engleza si/ sau spaniola aveti aici mai multe din profetiile ei) si despre Nostradamus ca vorbind despre al treilea razboi mondial pe data de 10/11 noiembrie, cu alte cuvinte fix peste 5/6 zile. Asa o fi oare?! Vom trai si vom vedea! Insa ceea ce ma frapeaza cel mai tare in ultima vreme este faptul ca peste noapte toata lumea a devenit experta in profetii. Mai mult, ca toti suntem cunoscatori al limbajului profetic biblic si detinem adevarul despre ceea ce spune Scriptura (periodic aud de la unul sau altul expresia „scrie in Biblie”, chiar daca ceea ce spun ei nu apare in nici un paragraf din Sf. Scriptura), ca toti suntem experti in cultura maiasa, ca toti suntem experti in Nostradamus, ca toti suntem experti in futurologie.

Nu ma consider un expert in nimic din ceea ce am enuntat mai sus. Nu am auzit pana recent niciodata de baba Vanga, nu ma pot lauda ca cunosc profetiile medicului francez din sec. al XVI-lea sau ca am luat contactul cu cultura maiasa, dar cu toate acestea ma intreb cum de reusim sa fim atat de siguri de lucruri care sunt atat de relative? Cum putem face afirmatii cand nu avem nici cea mai mica baza informationala despre ceea ce vorbim? Cred ca ceea ce ne lipseste in primul rand este bunul simt, in al doilea rand informatia, in al treilea rand dorinta sau vointa de a invata cum se interpreteaza un text, un discurs, o profetie etc. Ne face o deosebita placere sa fim diletanti, sa vorbim subiecte la moda, chiar daca maine se va demonstra ca tot ceea ce am spus a fost o dezinformatie (sa nu spun minciuna).

De mult timp ma tot gandesc daca sa scriu sau nu un articol despre profetie si interpretarea ei. Nici macar acuma nu sunt foarte convins daca ar trebui sa continui sau sa ma opresc aici. Nu promit ca voi duce pana la capat ceea ce am inceput acuma, insa totusi ma gandesc ca poate ma ajutati putin cu privire la unele intrebari. Ce este o profetie? Implinirea unei profetii semnifica ca profetul este autentic? Ne-implinirea unei profetii poate incrimina pe mesager? Iata numai o parte din intrebarile la care inca nu pot spune ca am un raspuns foarte clar, de aceea doresc ca in lunile urmatoare sa tratez fiecare intrebare in parte.

Nota: doresc ca toti cei care intervin cu comentarii sa vina cu argumente viabile, nu voiesc sa ne pierdem timpul cu lucruri devotionale sau pur emotionale. Mai am inca o doleanta, fiecare reactie sa fie la idee si nu la persoane. Persoana care va ataca alta persoana va fi trata dupa proverbul: vorbeste nebunului dupa nebunia lui ca sa nu se creada singur intelept. Multumesc pentru intelegere!