Cand gramatica nu este totul in teologie (4)

Standard

Atunci cand ne apropiem de un text biblic spre al interpreta e bine sa tinem cont de mai multi factori. Spre exemplu, e posibil ca acel text, pe de o parte sa fie manipulat (schimbat pe alocuri in cuvinte sau tematica in comparatie cu textul original) istoric sau tematic de-a lungul vremii, pe de alta aparte s-ar putea ca el in urma unei traduceri sa sufere modificari in inteles. De fiecare data cand intalnim asa ceva n-ar trebui sa fim reticenti, ci dimpotriva ar trebui sa ne intrebam de ce a aparut acest lucru, care este motivul traducatorului sau a tehno-redactorului sa faca unele modificari. Nu cred ca revelatia divina se limiteaza doar la textele primare.

Un exemplu, foarte cunoscut unde autorul manipuleaza evenimentul istoric prin schimbarea unor cuvinte este episodul cu vrajitorul Balaam (Num 22). Daca vom citi cu atentie acest text vom putea observa cateva elemente care atrag atentia cititorului: ghicitor (v.7), YHWH (v.8), ca sursa a binecuvantarilor si blestemelor lui Balaam; refuzul (v.18) si dorinta lui Balaam (v.19); Dumnezeu isi da acordul (v.20), Dumnezeu se manie pe plecarea(?!) lui Balaam (v.22). Daca naratiunea ar fi relatat adevarul simplu, fara unele transformari, ea ar fi trebui sa mentioneze explicit ca Balaam nu merge sa intrebe pe YHWH, ci pe zeul lui. Insa autorul nu este interesat sa mentioneze acest lucru, doarece implicit ele pot fi intelese din text prin anumite cuvinte (i.e. ghicitor, totusi). De cealalta parte, mentionarea de 2 ori a atentionarii lui YHWH (prin gura ingerului si prin vedenie, oracol) atrage atentia asupra modului cum va decurge naratiunea: pe de o parte, Balaam asculta de aceasta atentionare, pe de alta parte, nu asculta de aceasta atentionare si cauta sa-si implineasca dorinta (rezultatul lui „totusi” din v.19).

Un alt exemplu, ar fi modul cum LXX alege sa traduca anumiti termeni din limba ebraica. Un exemplu clasic in acest caz ar fi Is. 7:14, unde schimbare termenului abmiguu „tanara”, din limba ebriaca, intr-un termen concret „fecioara” a facut din acest pasaj o porfetie mesianica futurista. Un alt exemplu ar putea fi Hab 2:3, unde accentul nu mai cade pe viziune, ca in MT, ci pe „cel drept”, text care va fi citat de catre autorul Epistolei catre Evrei.

In concluzie, atunci cand analizam un text biblic nu avem nici un drept sa tinem cu dintii de o traducere sau de un anume manuscris. Uneori, unul sau altul ne poate aduce o lumina noua asupra textului, asa cum vom vedea de altfel cazul versetului din Ex 3:14.

Anunțuri

4 gânduri despre “Cand gramatica nu este totul in teologie (4)

    • Traducerile sunt texte secundare, pe care fiecare dintre noi le luam de bune. Pentru mine chiar si traducerile sunt inspirate. Unele dintre ele aduc sensuri noi sau chiar intelesuri mai complexe decat textul primar. Aminteste-ti de cuvantul „pistis” (faith, credinta) care reuseste sa fie mult mai expresiv si mai complex, decat cuvantul folosit de porfetul Habacuc (credinciosie, loialitate). Ce sa mai vorbim despre alte texte septuagintice care devin punte de lansare in teologia crestina. Fara aceste texte teologia crestina ar fi fost mult mai saraca.
      Pe de alta parte, textele primare sunt mult mai scurte si putin bogate in inforamtie in comparatie cu textele care ne-au parvenit noua. Daca am crede doar in inspiatia textelor primare atunci ce face cu textul pe care azi il avem la dispozitie? Nu uita ca cartea lui Ieremia este rescrisa de Baruch din memorie, dupa ce originalul este ars. Cu siguranta ca a 2a carte al lui Ieremia este diferita fata de original. Nu pot spune exact in ce consta aceste diferente, dar experienta imi spune ca e foarte greu sa-ti amintesti cuvant cu cuvant tot ceea ce ai scris sau spus prima data.

  1. Interesant si posibil. Dar atunci, cum poate cercetatorul biblic sa hotareasca care este versiunea mai ” inspirata”?
    Cred ca apostolii au avut autoritatea sa ia un text din Vechiul Testament afara din context si sa-i dea un nou sens, dar are cercetatorul modern aceiasi autoritate ?

  2. Cercetatorul biblic este obligat, prin statutul lui de cercetator, sa verifice cat mai multe traduceri si manuscrise posibile, insa nu este chemat sa spuna acest text sau traducere este inspirata sau nu. Inspiratia nu intotdeauna este strans legata de autoritate, ci ea are de multe ori implicatii in interpretare. O traducere inspirata sau asistata de Duhul, in opinia mea, este aceea traducere care reuseste sa prinda cel mai bine mesajul divin primar, precum si mesajul profetic, care uneori se ascunde in spatele mesajului primar (i.e. Ps. 40:6 unde prin faptul ca LXX schimba verbul „a strapunde” in „a-mi infaptui, a-mi tocmi, a-mi face reuseste sa cuprinda 2 idei esentiale: inomenirea, despre care vorbeste autorul Epistolei catre Evrei, precum si slujirea din dragoste, ideea principala a psalmistului).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s