Episodul 23

Standard

Desi, tensiunea in sala de curs era atat de mare, totusi nimeni nu a indraznit sa aiba vreu ton prea ridicat sau mai putin civilizat. In discursul rectorului se poate observa o lipsa totala de pregatire. Era prea deschis in expunere, ceea ce il facea putin vulnerabil. Ar fi avut nevoie de un ragaz pentru a se putea aduna si astfel sa-si domine adversarul.

In principiu, dialogul l-a purtat numai cu seful de an. Noi toti ceilalti eram simpli spectatori in prima parte a discutiei. De altfel, nu prea avea de ce sau cum sa intervii intr-un dialog in care totul era haotic. Cuvintele erau aruncate de la unul spre celalat de parca ar fi jucat pin-ponc. Reprezentatul clasei observand ca nu o scoate la capat nici cum in demersul sau, scoate de sub maneca primul si unicul sau As. „Dar caseta nu era al lui. Mai mult, nu el a luat caseta.” (Se stia ca cel care a luat caseta era subsemnatul.) Acest „As” semnifica sacrificarea a doi pioni doar ca sa salveze tura.

Auzind cuvintele sefului de an, nu mi-a venit sa cred cat de disperat poate fi sarmanul baiat. Am realizat ca nu-si da seama cu cine vorbeste si cum trebuie sa poarte discutia. In acel moment, unicul lucru pe care l-am putut face a fost sa stau cuminte si sa astept sa vad ce se intampla in continuare. Nu aveam ce sa intervin in discutie, deoarece stiam ca sunt vizat de mult, dar inca nu s-a gasit un cap de acuzare cat de cat intemeiat.

Ironia sorti. Rectorul reactioneaza diametral opus tuturor asteptarilor. Seful de an a sperat ca macar unul dintre cei 2 pioni sa recupereze tura, iar pro-rectorul ca pionul-Dobra sa fie adus la taiere (la el nu se poate vorbi despre sacrificiu, pentru ca de mult era asteptat la macelarie si numai nu ajungea. sic!) Ultimele afirmatii facute de seful de an au avut efectul de al trezi pe rector la realitate. Au fost cuvintele care a inceput sa schimbe cursul intrunirii. Daca pana atunci s-a vorbit doar despre un stundent, din acest moment numarul studentiilor va creste. Pana atunci nu s-a gandit ca in cadrul incidentului mai poate fi sanctionat cel putin un student, daca nu chiar doi.

Se intoarce spre grupa, cu ochiul celui care are autoritate, si intreaba a cui era caseta. Cand il descopera pe detinator, in prima parte, il invita personal ca a doua zi dimineata sa se prezinte la comisia de disciplina, iar dupa aceea, isi incepe unul dintre cele mai dure discursuri si foarte bine argumentate din acea seara. Spunea ceva de genul: „Noi, conducerea ne straduim din greu sa va cautam sponsori pentru studii, pentru ca stim ca nu aveti cum sa platiti intreaga scolarizare, iar voi… voi va dati bani pe astfel de prosti?! Daca nu aveti bani sa va platiti scoala, cum de aveti bani sa va cumparati casete cu Holograf. Un asemenea act este o insulta la adresa noastra.” Logica discursului lui era fara cusur. Din acest moment nimeni nu a mai putut face nimic.

Mare mi-a fost mirarea cand am observat ca seful de an a staruit pe ultimul pion de sacrificu pe care-l mai avea la dispozitie. „Altcineva a dus caseta” – raspuna in gol prin sala. Rectorul, parca nici nu-l aude. Nu reactioneaza in nici un fel la aceste cuvinte. Eu ma asteptam sa intrebe numele curierului, dar intrebarea s-a lasat asteptata. Nimeni nu a putut intelege de ce rectorul se incapataneaza atat de tare si nu vrea sa puna mana pe postas. Un posibil raspuns e ca rectorul realiza ca postasul putea deveni erou, daca nu chiar martir in ochii lumi. Aici argumentele nu mai puteau fi atat de puternice ca in cazul posesorului sau al ascultatorului de muzica rock romaneasca.

Anunțuri

12 gânduri despre “Episodul 23

  1. Episoadele sint dupa notite facute atunci? Sau ai scris episoadele astea recent ?
    Daca da, ma mira capacitatea ta de a re-itera evenimentele respective.
    De fapt mi le amintesc si eu; asa ca mai degraba sint (placut) surprins de felul in care il scrii: proaspat! 🙂

    Oricum, m-as fi asteptat la „ping-pong” in paragraful 2 :D, mai ales ca, daca mi-amintesc bine, unii din grupa voastra erau buni la sportul asta 🙂

    • @xfinger
      Daca o fi la el inregistrarea ostilitatilor, il poate ajuta foarte mult in re-improspatarea amintirilor.

      Apropo Claudiu… ce s-a ales de caseta?

    • Dragul meu xfinger, oricat de mult m-as chinui tot nu as afla adevarata ta identitate. Cred ca acest lucru este bine :D. Insa din cate mi-am dat seama nu esti din grupa noastra (acesta este si motivul pentru care identitatea ta imi va fi greu de descoperit).
      Eu cum nu prea mergeam la demisol sa joc ping-pong alaturi de colegi mei, nu prea aveam cum sa mentionez aceste intalniri „romantice” (zgomotele se auzeau inca de afara 🙂 ).
      Realitatea e ca ani petrecuti in scoli imi sunt foarte bine imprimati in memorie; unele episoade chiar in mici detalii. Aproape imi aduc aminte de numele fiecarui coleg.
      In concluzie, tot ceea ce am scris pana acuma are la baza notitele pe care le-am luat in studentie si despre care am decis acuma, in exil fiind, sa scriu.

  2. Eu cred ca seful de an era ori foarte disperat, ori avea ceva cu postasul… altfel nu inteleg de ce mai insista pe curier, daca cu proprietarul nu rezolvase nimic, ci dimpotriva proprietarul se va alatura ascultatorului in sanctiune… dar sa nu dau prea multe detalii inainte de vreme 🙂

    • In opinia mea, varianta corecta este insumarea celor doua: disperare si conflict. Insa, faza cu conflictul nu trebuia sa fie scoasa pe tapet.
      Insa, oricat a incercat el sa tinsa ascuns aceast gand (conflictul), pentru oamenii care erau preocupati de detalii acest lucru era prea evident.

  3. am aflat despre afacerea „caseta” dupa ce se terminase.

    „Noi, conducerea ne straduim din greu sa va cautam sponsori pentru studii, pentru ca stim ca nu aveti cum sa platiti intreaga scolarizare, iar voi… voi va dati bani pe astfel de prosti?! Daca nu aveti bani sa va platiti scoala, cum de aveti bani sa va cumparati casete cu Holograf. Un asemenea act este o insulta la adresa noastra.” mi se pare o afirmatie ingusta, egoista si manipulanta de tip comunist. in comunism conducatorii se sacrificau pentru binele societatii. dupe ce s-a terminat cu comunismul am cam aflat si cum o faceau practic. daca citesc Scriptura parca e vorba de alte valori, si de alt limbaj. am intilnit fosti studenti care nu isi mai amintesc aproape nimic despre oradea pentru ca au fugit de toate amintirile acelea stranii (cel putin). personal cred ca oradea m-a consumat prea mult: luptam cu un sistem ce era pervertit din interiorul sistemului. nu aveam sanse pentru ca ipocrizia, falsa religiozitate si manipularea mascate cu o doza buna de personalitate si ambitie iau ochii.

    strict pe caz: abordarea conducerii este una a cravaşei şuerind pe linga ureche. de data asta cravasa a lovit, lectia trebuia invatata de restul studentilor: aici se scoate acest tip de absolventi, nu altul. cine are idei, să plece acasa.

    • Dl. profesor,

      o idee care circula intre noi studentii, dupa ce am facut cunostinta cu cateva decizii ciudate ale conducerii inca din primul an de studentie, suna ceva de genul: la poarta ar trebui sa existe o pancarda pe care sa fie scris „Studentii supradotati nu sunt bineveniti aici, asa ca cel mai bine pentru ei este sa faca stanga imprejur. Aceasta institutie este pentru oamenii normal si obidenti, care nu doresc si nu pot sa exprime ganduri…”

  4. Pingback: Episodul 24 | Amintiri din studentie

  5. Acuma ii drept ca au trecut destul de multi ani ca fie posibil sa ma insel, dar caseta aia nu era a mea? Din cate imi amintesc am primit-o inapoi…

    • Salut Ancu,

      Nu e vorba de caseta ta ;). Tu nu prea erai cu Holograf, ci cu…. Pasarea Colibri. Inca, nu am ajuns cu povestea la caseta ta, chiar daca istoric acel incident s-a intamplat cu un an inainte de evenimentul pe care l-am descris aici. Oricum, nu voiam sa-l omit, deoarece el va juca rolul lui in interpretarea evenimentelor din iarna lui 2001.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s