Moralitate vs religiozitate

Standard

     Nu cred ca ar trebui sa legam prea mult morala de religie sau religia de morala. Chiar daca in ultima vreme tot mai multi prefera sintagma de „morala crestina”, in locul „religiozitatii crestine”. Eu, totusi, o prefer pe a doua.
     O moralitate, fie ea crestina sau nu, nu este capabila de sacrificiu si de suferinta. Ea se limiteaza doar la aspecte apofatice (negatie) si catafaltice (pozitive), adica: nu face aceasta sau cealalta, fa aceasta si aceasta. Cu alte cuvinte, moralitatea este ingradita intre niste parametri care au legatura cu socialul si nicidecum cu transcendentalul.
     In opozitie cu moralitatea este religiozitatea, care de cele mai multe ori, din punct de vedere rationalo-uman, este ilogica. Ea incepe cu sacrificiu si se termina cu el. In religiozitate suferinta este mijlocul prin care omul religios se transforma, devine asemanator (sau devine una) cu Creatorul lui. El va practica in mare ceea ce face si cel care se ghideaza dupa principiile unei moralitati (fie ea de orice culoare sau din orice perioada istorica), dar nu se va limita nicicand doar la aceste linii de demarcatie care nu reusesc sa-l faca sa isi depaseasca conditia lui terestra (desi a fost creat pentru ceva mai mult decat sa se limiteze doar la aici si acuma).
     Suferinta, sacrificiul si credinta/ancorarea intr-o Divinitate sunt elemente esentiale in religiozitate, elemente care in moralitate nu au cum sa existe.
     In concluzie, o conduita morala este una limitata la ceea ce se vede si se intelege cu mintea, pe cand una religioasa este una aparent ilogica, dar care transcede imediatul si terestrul. Eu consider ca un crestin ar trebui sa accentueze mai mult religiosul decat morala.

Anunțuri

5 gânduri despre “Moralitate vs religiozitate

  1. Nu prea imi place nici termenul religiozitate deoarece ma duce cu gandul la un sentiment religios manifestat prin îndeplinirea scrupuloasă a practicilor bisericeşti (NODEX), pune un accent prea mare pe forme si ritualuri si ma defocalizeaza de pe raspunsul la intrebarea: Cine este Dumnezeu?

    Eu personal i-as spune mai degraba „implinirea Legii Domnului” sau mai concret: Iubirea lui Dumnezeu si iubirea aproapelui.

  2. Destul de teribiliste observatiile. Moralitatea e sinonima cu amprenta binelui asupra actiunilor noastre. In plus nu manuiesc corect notiunile de catafatic si apofatic, nu sunt deloc rautacios. In sensul lor usual, apofatic/catafatic nu se refera la etic, si nu poti spune nici pe departe ca ceea ce prezinta o morala ca dezirabil e aspectul ei catafatic:) .
    Inteleg romantismul diviziunii asteia moral vs. religios nu spune nimic. Conceptul acesta- moral- a fost folosit tocmai pt ca stiinta teologica sa discearna mai bine un aspect real al vietii religioase. Aceea a calitatii axiologice a calitatilor actiunilor. Si gandeste-te ca au fost secte americane amorale care au inteles prost cuvantul Mantuitorului spuse celei ce curvise: iertate sunt pacatele tale , caci mult ai iubit. La fel cum a fost inteles gresit un alt mare cuvant din istoria crestinismului: iubeste si fa ce vrei. Desigur, nici unul din aceste percepte nu vrea sa propuna o viata mistica , cu rugaciune si meditatie si fara fapte morale, cum prost au fost intelese. Intr-adevar, sacrificiu- saucum au spus marii teologi ai primului mileniu , jertfa si smerenia sunt formatoare pentru intreaga noastra golire de lumesc- kenoza parintilor, care merita cunoscuta macar teoretic…Iar termenul de religiozitate e potrivit. Religo, in lat. inseamna a crede…

  3. Mihai nu am intentionat sa spun daca morala este sau nu rea. Ci doar ca in ultima vreme tot mai multi crestini pun un mare accent pe ideea de morala ca sa-si justifice non-religiozitatea, pe de o parte, iar pe de alta, ca sa demonstreze ca ei merita sa mearga in Paradis, Rai etc.
    Acesta este motivul pentru care eu cred ca acest concept reduce prea mult viata de credinta a credinciosului la a face sau a nu face unele lucruri, in loc sa-l faca sa devina asemenea lui Cristos.

  4. Interesant mod de abordare.Nu mi-am pus încă problema aşa.Există un început în toate şi cum nu mă las influenţată sau convinsă de alţii(nici chiar de tine,cu toate că trecut împreună prin multe)o să studiez şi…..revin.(fereşte-mă,doamne de prieteni….)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s