Episodul 11

Standard

     Spuneam in episodul trecut ca intentionam a scrie despre un alt profesor drag mine, insa ceva m-a oprit. Acest ceva de asta data nu-mi mai poate sta in cale, motiv pentru care pot scrie despre conf. univ. dr. Emil Bartos.

emil-ian-2007.JPG

     De fiecare data cand ma gandesc la el imi vine in imagine ziua in care am fost la interviu pentru admiterea la facultate. In aceea zi, modul in care m-a abordat mi-a atras atentia, simpatia si respectul. De altfel, ii sunt si recunoscator pentru aceea zi, deoarece a facut-o sa fie mai degajata, chiar frumoasa.

     Atat ca si indrumator de an (perioada de 3 ani a fost coordonatorul grupei noastre), cat si ca profesor a cautat mai tot timpul sa promoveze studentii atat in sistemul academic cat si in cel pastoral. Uneori, la cantina studenteasca, venea si manca cu noi la masa, discutand liber despre diverse teme – pastorale sau academice. Desi, avea studentii lui favoritii, totusi niciodata nu le-a facut favoruri in notare. A cautat sa fie corect la examinare. Si acesta a fost „un plus” in dreptul caracterul sau.

     Imi amintesc ca uneori folosea la cursuri ironia ca forma stilistica. Cel mai comic incident a fost cel de la cursul de „Cristologie-Pneumatica” din anul II. La unele cursuri nu participa doar o singura grupa, ci doua sau mai multe. Si la acest curs era la fel. Pe langa grupa de teologie pastorala, mai era si cea de la asistenta sociala, precum si de la litere, anul III. In total eram peste 100 de studenti la acest curs.

     Era un student, nu mai retin daca era de la litere sau asistenta (sau poate stiu prea bine, dar nu doresc sa fie indentificat:) ), caruia ii placea sa vorbeasca mult la acest curs. Intr-o zi dr. Emil Bartos il intreaba in partea de introductiva a cursului:

– Ce spui? Cate naturi si cate vointe a avut Cristos?

– Doua naturi si o vointa! a raspuns studentul.

– Sa vedem ce spune si Claudiu!

     Eu eram asezat in fundul sali, deoarece sosisem printre ultimii studenti si numai acolo mai era loc (unii veneau si cu 10-15min mai devreme doar ca sa ocupe locurile pe care le doreau).

– Doua naturi si doua vointe, ii raspund.

     La care el se intoarce spre studentul nostru si-i spune:

– Vezi, un posibil eretic!

     Toti colegii de curs s-au amuzat pe aceasta etichetare a unui student de la teologie. In timp ce inca mai gustau gluma, profesorul anunta cursul pe ziua respectiva: „Dubla natura si dubla vointa a lui Cristos”.

     Un alt obicei al dansului era ca la sustinerea referatelor sa-l intrebe pe cursant si ceva legat de curs, dar care nu aparea in material. De exemplu, la examenul de la „Cristologie” mi-e mi-a venit intrebarea „Ce a facut Duhul Sfant in clipa in care Cristos murea pe cruce?” sau o alta intrebare la care eu n-am asistat a fost „Cum a umbrit-o Duhul Sfant pe fecioara Maria?” Scopul acestor intrebari nu era unul de amuzament sau doar pentru studentul ce era examinat. De multe ori spunea: „in timp ce studentul X se gandeste sa incerce a raspunde studentul Y”, care si el era in sala de examinare. Scopul si rolul acestor intrebari erau de-al face pe student sa gandeasca teologic, sa-si ridice probleme teologice, sa caute raspusuri la tot felul de intrebari tabu sau greoaie. Pentru el nu conta atat de mult daca raspunsul cursantului este identic cu raspunsul lui sau in canoanele evanghelice, ci raspunsul in sine sustinut de o argumentatie pe masura.

     Nu ai cum sa uiti un asemenea profesor, mai ales cand el a jucat un rol important in viata ta de student. Pe langa faptul ca mi-a fost dascal si coordonator de an (de altfel, intentionam sa-mi fac licenta cu dansul, dar din cauza aunumitor evenimente nu s-a mai putut), a fost si cel care m-a ajutat in doua momente cruciale: 1) in prima sesiune din anul 2000/2001 cand din cauza stresului si a problemelor din acele zile doream fie sa ma transfer intr-o alta unitate de invatamant, fie sa-mi inghet anul. In acele clipe doream sa aud si opinia unei alte persoane, decat a mea. In ziua aceea, desi era tarziu cand l-am sunat, iar el lucra la redactarea cursului pentru examen, totusi si-a facut timp sa vorbim la telefon. 2) Este una din persoanele care au facut ca transferul meu de la Oradea la Bucuresti sa fie realizabil in toamana lui 2001/2002, chiar daca el in acele momente nu era in tara (el nu a vorbit doar despre mine cu rectorul, ci si despre alti colegi ai mei. Nici aici nu putem vorbi despre un statut preferential cu privire la un student). Acest lucru l-am aflat de la sotia dansului, care mi-a spus sa merg la Bucuresti sa cer transferul si sa nu mai tot aman, ca lucrurile pe jumatate sunt rezolvate (cealalta jumatate depindea de mine).

Anunțuri

3 gânduri despre “Episodul 11

  1. Interesant articol si foarte frumoasa descriere, poate un profesor profund in daruire. A-ti putea sa ne relatati ceva din viata d-sului care i-a creat tulburare, deranj in slujire si cum vedeti acum d-voastra acest profesor, poate slujitor intr-o biserica( si unde?), dornic ca-n viitor prin tot ceea ce face si slujeste, sa fie un adevarat crestin?
    Am auzit de E.Bartos, dar m-ar interesa mai multe amanunte din viata d-sului, care au creat poate brese, sau ceva discutii, separari de grupuri crestine, etc.
    Va consider un respectuos barbat in slujba, stiind si deosebind atit impulsul dat de profesor, cit si pamintul bun in care a cazut saminta aruncata

    Ianuarie20,2008

  2. Dl Liviu,
    multumesc pentru comentariu.
    Cat priveste dorinta dvoastra de a stii mai multe despre viata privata a lui E. Bartos nu cred ca sunt in masura sa o fac. Singurele informatii pe care pot sa le ofer sunt cele pe care le gasiti si pe internet. Anume, ca este pastor de aproximativ 22 de ani, iar de cativa ani buni slujeste la Biserica „Providenta” Tulca, Bihor, si cadru didactic la mai multe universitati din tara si strainatate ( http://agorachristi.wordpress.com/despre-noi/ ).
    Cat privesc evenimentele care i-au pricinuit dureri atat de mari nu pot sa va mentionez decat unul singur la care si dansul face referire intr-o predica publicata de catre Biserica din Troy, USA ( http://frbct.net/index.php?option=com_bookmarks&Itemid=64&task=wrapper&id=8 ) – un deces in familie.
    O saptamana binecuvantata!

  3. Pingback: Episodul 20 « Amintiri din studentie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s